Fiecare persoană se confruntă cu anxietatea la un moment dat în viață. Aceste stări anxioase ocazionale, determinate de obicei de diferite schimbări, sunt absolut normale.

Toamna, anxietatea tinde să apară destul de frecvent, în special la persoanele predispuse, care au antecedente de episoade de anxietate, depresie, atacuri de panică sau durere cronică. Însă, aceasta poate să apară și la persoanele care nu au suferit până în prezent de anxietate.

Dacă aceste stări sunt persistente si se manifestă la cele mai mici obstacole, putem vorbi de o tulburare psihică de natură anxioasă, aceasta nemaifiind considerată normală.

Ce este anxietatea?

Anxietatea este o stare psihică și emoțională care cauzează griji și teamă persistentă, fără un motiv real. Aceasta ne dă o stare de neliniște și ne încețoșează judecata.

Anxietatea este strâns legată de frică. Frica este o stare primitivă automată de alarmare a întregului corp, care presupune estimarea unui pericol iminent care amenință siguranța și securitatea unui individ. În timp ce frica implică un răspuns la o amenințare imediată, anxietatea implică reacții legate de o amenințare viitoare.

Spre deosebire de frică, anxietatea este un sistem complex de reacții cognitive, afective, fiziologice și comportamentale, care este activat atunci când evenimentele sau circumstanțele anticipate sunt considerate deosebit de periculoase, cu caracter imprevizibil sau incontrolabil, amenințând interesele vitale ale persoanei. Adesea, acest sentiment de neliniște și îngrijorare persistentă este însoțit de tensiune musculară, oboseală cronică sau dificultăți de concentrare.

anxietatea simptome

Cum se manifestă anxietatea?

Deși simptomele anxietății diferă de la persoană la persoană și în funcție de specificul tulburării de anxietate, există câteva semne comune.

  • Stări nervoase, amețeală;
  • Stări de îngrijorare;
  • Teama de schimbare și de viitor;
  • Îndoială și nesiguranță;
  • Gânduri constante că o să se întâmple ceva rău;
  • Îngrijorări care interferează cu performanța la locul de muncă/școală;
  • Senzația de tristețe și apăsare;
  • Insomnie, slăbiciune, oboseală;
  • Bătăi rapide ale inimii;
  • Senzația de strângere în piept;
  • Lipsa de aer sau senzația de sufocare;
  • Tremurături, transpirație;
  • Diaree și nevoia de a urina;
  • Hipertensiune arterială;
  • Evitarea contextelor care provoacă îngrijorări.

anxietatea cauze

Cauze ale anxietății

Anxietatea apare în urma unei combinații de factori precum modificările în chimia creierului, stresul și moștenirea genetică. Există și situații în care anxietatea este o consecință a unei afecțiuni medicale.

Există multe cauze posibile ale apariției problemelor de anxietate:

  • Anxietatea are o transmitere genetică de aproximativ 30-60%;
  • Femeile au o probabilitate de 2 ori mai mare de a dezvolta o tulburare de anxietate pe parcursul vieții comparativ cu bărbații;
  • Persoanele cu nivel scăzut de conștiinciozitate, nivel ridicat de autocritică și nivel ridicat de teamă, îngrijorare, invidie, frustrare și gelozie au o posibilitate mai mare de a se confrunta cu stări de anxietate;
  • Abuzurile sau traumele din copilărie;
  • Traume în perioada adultă;
  • Un nivel ridicat de stres și suprasolicitare zilnică.

anxietatea tipuri

Tipuri de anxietate

Cele mai des întâlnite tipuri de anxietate sunt următoarele:

  • Tulburarea de anxietate generalizată; Apare atunci când persoanele se îngrijorează excesiv pentru foarte multe lucruri sau aspecte din viața lor, în majoritatea zilelor, timp de 6 luni sau mai mult. Gândurile anxioase sunt greu de controlat și nu sunt proporționale cu circumstanțele reale. Se manifestă adesea la nivel fizic prin insomnie, probleme la nivelul stomacului și senzația de oboseală cronică.
  • Tulburarea de panică; Este identificată atunci când persoana are atacuri de panică repetate, într-un interval foarte scurt de timp, fiind caracterizate de o frică intensă și sentimentul de pierdere a controlului. Aceste stări sunt resimțite concomitent cu anumite senzații fizice precum: palpitații, starea de leșin, transpirații, tremurat, dureri puternice în piept, disconfort respirator sau senzația de sufocare și tensiune musculară.
  • Tulburarea de stres postraumatic; Este o reacție care apare în urma unui eveniment extrem de stresant care nu se încadrează în experiențele de zi cu zi, precum războiul, atacurile violente sau anumite dezastre naturale. Simptomele includ adesea flashback-uri, iritabilitate, coșmaruri repetate legate de trauma și evitarea tuturor situațiilor care ar putea duce la reamintirea evenimentului traumatic.
  • Fobia specifică; Fobia implică o frică extremă și irațională cu privire la un anumit lucru, situație sau activitate care în realitate nu reprezintă nici un pericol.
  • Anxietatea socială. Este caracterizată de îngrijorări persistente cu privire la riscul de a fi judecat sau evaluat negativ de către ceilalți. Anxietatea de performanță și anxietatea de vorbit în public sunt cele mai comune forme de fobie socială.
  • Tulburarea obsesiv compulsivă; Apare atunci când o persoană este copleșită de gânduri nedorite, persistente sau repetitive care îi provoacă anxietate. Cele mai comune obsesii sunt teama că ceva rău o să se întâmple, frica de a se îmbolnăvi, dorința de a face totul perfect.

simptome

Moduri de a preveni sau de a diminua anxietatea

Stările de anxietate pot fi prevenite prin adoptarea unui stil de viață sănătos, cu obiceiuri care asigură echilibrul minții și a organismului și prin limitarea lucrurilor care ne afectează sănătatea, fie ea fizică sau emoțională.

  • Exercițiile de respirație;
  • Meditația;
  • Practicarea exercițiilor fizice;
  • Un program bine definit pentru parcursul zilei;
  • Evitarea cofeinei, nicotinei, alcoolului;
  • Un somn odihnitor;
  • Activități care vă fac plăcere.

Anxietatea poate fi tratată cu succes prin psihoterapie, medicație sau o combinație dintre cele două.

remedii naturiste anxietate

Remedii naturiste împotriva anxietății

Există multe remedii nemedicamentoase pentru anxietate, de la tehnici care vă ajută mintea şi corpul la ceaiuri calmante. Unele încep să dea rezultate imediat, în timp ce altele pot ajuta la reducerea anxietăţii în timp.

Orice tratament naturist va avea efect sporit în condițiile în care persoana afectată alege conștient să-și recunoască trăirile, să-și accepte emoțiile și să ajungă să le stăpânească. Există o serie de remedii naturiste pentru ameliorarea stărilor anxioase:

  1. Acizii omega-3; Lipsa acestor acizi din creier poate duce la tulburări comportamentale.
  2. Roinița; Calmează stările tensionate și cele cauzate de anxietate și are puterea de a crea o stare de bună dispoziție în caz de oboseală. Roinița contribuie la armonizarea stării psiho-emoționale, la funcționarea în condiții optime a memoriei și protejează organismul împotriva stresului.
  3. Valeriana; Rădăcina ei contribuie la sănătatea mentală, ajutându-ne să eliminăm sentimentele de frică, de gânduri apăsătoare și de stres.
  4. Rhodiola; Are un rol important în obținerea stării generale de bine, prin stimularea eliberării endorfinelor.
  5. Hameiul; Compusul sedativ din hamei este un ulei volatil care se găseşte în extracte şi tincturi.
  6. Menta; Aceasta este folosită pentru a reduce stresul, anxietatea şi problemele de somn.
  7. Floarea pasiunii; Această plantă poate reduce simptomele anxietăţii la fel de bine ca medicamentele. Este adesea folosită pentru insomnie.
  8. Uleiuri esențiale; Unele uleiuri esențiale ameliorează simptomele fizice și psihice ale anxietății, în timp ce altele îmbunătățesc calitatea somnului și starea de spirit. Uleiurile esențiale declanșează un răspuns psihologic, mintal și emoțional imediat ce ajung la receptorii olfactivi. Unele au efecte calmante, în timp ce altele au efecte energizante. Uleiul esențial de mandarine schimbă în bine starea de spirit, calmează stările de nervi și anxietate. Alte uleiuri folosite în aromaterapie pentru tratamentul anxietății sunt: uleiul esențial de Ylang-Ylang, uleiul esențial de coriandru, uleiul esențial de lavandă. Uleiurile esențiale se folosesc prin inhalare, masare sau îmbăiere. Baia caldă în care se adaugă câteva picături de ulei esențial de mușețel sau de lavandă ajută în calmarea stării de spirit. Se poate folosi și sare de baie cu lavandă sau cu brad.
  9. Ceaiurile; Ceaiul verde conține L-teanină, un aminoacid care ajută la scăderea ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale și reduce toate manifestările anxietăţii. Ceaiul de mușețel este potrivit pentru calmare. Se recomandă, de asemenea, ceaiul de rozmarin, ceaiul de păducel și ceaiul de sunătoare.
  10. Suplimentele de vitamine B, D și magneziu; Septembrie este luna perfectă în care puteți lua suplimente cu vitamina D, deoarece scade expunerea la soare. Deficitul de vitamina D poate agrava anxietatea. Vitaminele B ajută în combaterea anxietății și a stresului. Magneziul are efect benefic asupra sistemului nervos și poate calma nervozitatea, atacurile de panică și stările de anxietate.

Sursă foto: Freepik